Citarea părților și comunicarea actelor de procedură

Citarea părţilor este un act procedural de importanţă majoră în desfăşurarea procesului civil, a cărui îndeplinire are ca scop încunoştinţarea părţilor asupra termenului la care sunt chemate să se înfăţişeze în faţa organului de jurisdicţie învestit cu soluţionarea litigiului dintre ele, pentru a-şi formula apărările şi susţinerile referitoare la obiectul acelui litigiu.

Citarea părţilor asigură traducerea în viaţă a două principii fundamentale ale procesului civil, şi anume:

• principiul dreptului la apărare;
• principiul contradictorialităţii dezbaterilor.

Legiuitorul a stabilit că instanţa de judecată nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel; preşedintele este obligat să dispună amânarea judecăţii ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii.

Din aceste dispoziţii legale se desprind două idei de bază, şi anume:

a. în procesul civil, părţile nu sunt obligate să se înfăţişeze, însă este necesar ca toate părţile din proces să fie legal citate;

b. citarea părților constituie regula; situaţiile în care instanţa poate hotărî, chiar fără citarea părților sunt excepţii de la această regulă şi trebuie prevăzute expres prin lege (cum este cazul rezolvării conflictelor de competenţă, al judecării ordonanţelor preşedinţiale, cel al luării măsurilor asigurătorii, etc.).

Dispoziţiile legale ce consacră regula obligativităţii citării părților au caracter imperativ; orice convenţie, prin care părţile ar stipula ca un eventual litigiu dintre ele să se judece fără citarea lor sau numai cu citarea uneia dintre ele, este nulă.

Luând în considerare finalitatea citării părților şi făcând aplicarea regulii echivalenţei, legea prevede două derogări de la principiul că nu se poate trece la judecată fără citarea părţilor, şi anume:

a. prezentarea în instanţă a părţii care nu a fost legal citată, personal sau prin mandatar, acoperă orice vicii de procedură; partea respectivă este însă îndreptăţită să ceară un nou termen pentru a-şi pregăti apărarea;

b. partea care a fost prezentă, chiar şi numai prin mandatar, la unul din termenele de judecată, este prezumată a cunoaşte toate termenele următoare la acea instanţă, putându-se interesa şi singură de desfăşurarea procesului; fac excepţie cazurile în care judecata a fost reluată după ce procesul a fost suspendat sau scos de pe rol, ori a fost repus pe rol după închiderea dezbaterilor; se cere chemarea părţii la interogatoriu; militarii în termen şi deţinuţii trebuie citaţi pentru toate termenele de judecată. 

Conform art. 157 Cod procedură civilă, „(1) Citaţia va cuprinde:

a) denumirea instanţei, sediul ei şi, când este cazul, alt loc decât sediul instanţei unde urmează să se desfăşoare judecarea procesului;

b) data emiterii citaţiei;

c) numărul dosarului;

d) anul, luna, ziua şi ora înfăţişării;

e) numele şi prenumele sau denumirea, după caz, ale/a celui citat, precum şi locul unde se citează;

f) calitatea celui citat;

g) numele şi prenumele sau denumirea, după caz, ale/a părţii potrivnice şi obiectul cererii;

h) indicarea, dacă este cazul, a taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar datorate de cel citat;

i) menţiunea că, prin înmânarea citaţiei, sub semnătură de primire, personal ori prin reprezentant legal sau convenţional ori prin funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei pentru un termen de judecată, cel citat este considerat că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată;

j) alte menţiuni prevăzute de lege sau stabilite de instanţă;

k) ştampila instanţei şi semnătura grefierului.

(2) În citaţie se menţionează, când este cazul, orice date necesare pentru stabilirea adresei celui citat, precum şi dacă citarea se face cu chemarea la interogatoriu sau dacă cel citat este obligat să prezinte anumite înscrisuri ori dacă i se comunică odată cu citaţia alte acte de procedură. În cazurile în care întâmpinarea nu este obligatorie, în citaţie se va menţiona obligaţia pârâtului de a-şi pregăti apărarea pentru primul termen de judecată, propunând probele de care înţelege să se folosească, sub sancţiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres.

(3) Cerinţele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) şi k) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.”

           Conform art. 159 noul Cod de procedură civilă, „Citaţia şi celelalte acte de procedură, sub sancţiunea nulităţii, vor fi înmânate părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată. În cazuri urgente sau atunci când legea prevede în mod expres, judecătorul poate dispune scurtarea termenului de înmânare a citaţiei ori actului de procedură, despre aceasta făcându-se menţiune în citaţie sau în actul de procedură.”

                 Conform art. 161 noul Cod de procedură civilă, „(1) Înmânarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură se face personal celui citat, la locul citării stabilit potrivit art. 155 Cod procedură civilă. (2) Înmânarea se poate face oriunde se află cel citat. (3) Pentru cei care locuiesc în hotel sau cămin, citaţia se predă, în lipsa lor, administratorului hotelului ori aşezământului, iar, în lipsa acestuia, portarului ori celui care în mod obişnuit îl înlocuieşte. (4) Pentru cei care se găsesc sub arme, citaţia se înmânează la unitatea din care fac parte. (5) Celor care alcătuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale, în lipsa unui domiciliu cunoscut, înmânarea se face la căpitănia portului unde se găseşte înregistrată nava. (6) Pentru deţinuţi, înmânarea se face la administraţia închisorii. (7) Pentru bolnavii aflaţi în spitale, sanatorii sau alte asemenea aşezăminte de asistenţă medicală ori socială, înmânarea se face la administraţia acestora.”

            Conform art. 162 noul Cod de procedură civilă, „(1) Înmânarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură în cazurile prevăzute la art. 155 Cod procedură civilă sau atunci când actul urmează să fie înmânat unui avocat, notar public ori executor judecătoresc, se poate face funcţionarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, care va semna dovada. În lipsa acestora, înmânarea citaţiei sau a actelor de procedură se va face administratorului clădirii, iar, în lipsă, paznicului sau agentului de pază, care va semna procesul-verbal întocmit în acest scop de către agent, după ce acesta din urmă a certificat în prealabil identitatea şi calitatea sa. (2) În cazurile prevăzute la art. 161 alin. (4)-(7), unitatea unde se află cel citat îi va înmâna de îndată acestuia citaţia ori, după caz, actul de procedură comunicat sub luare de dovadă, certificându-i semnătura sau arătând motivul pentru care nu s-a putut obţine semnătura lui. În acest din urmă caz se va proceda potrivit alin. (1). Dovada se va preda agentului ori va fi trimisă direct instanţei, dacă înmânarea citaţiei nu s-a putut face de îndată.”