Acțiunea în tăgada paternității. Acțiunea în stabilirea paternității. Prescripția dreptului la acțiune.

În conformitate cu dispozițiile art. 429 Cod civil, titularii dreptului la acțiunea în tăgada paternității sunt soțul mamei, mama, tatăl biologic, precum și copilul. Această acțiune poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii acestora.

Acțiunea în tăgada paternității poate fi introdusă de către soțul mamei în termen de 3 ani, termen care curge fie de la data la care acesta a cunoscut că este prezumat tatăl copilului, fie de la o dată ulterioară, când a aflat că prezumția nu corespundea adevărului.

Potrivit dispozițiilor art. 430 alin. (2) Cod civil, termenul nu curge împotriva soțului pus sub interdicție judecătorească și, chiar dacă acțiunea nu a fost pornită de tutore, ea poate fi introdusă de soț în termen de 3 ani de la data ridicării interdicției.

Conform art. 430 alin. (3) Cod civil, dacă soțul a murit înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) fără a porni acțiunea, aceasta poate fi pornită de către moștenitorii acestuia în termen de un an de la data decesului.

Acțiunea în tăgada paternității promovată de mama copilului se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii copilului, conform prevederilor art. 431 alin. (1) Cod civil.

Același este momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție și pentru reprezentații legali ai mamei, atunci când aceasta este pusă sub interdicție judecătorească, respectiv pentru tutore, sau, în lipsa acestuia, pentru curatorul numit de instanța de judecată.

Acțiunea promovată de pretinsul tată biologic al copilului este imprescriptibilă în timpul vieții tatălui biologic. Acțiunea introdusă de aceasta poate fi admisă numai dacă face dovada paternității față de copil (printr-un test ADN).

În ipoteza în care pretinsul tată biologic a decedat, acțiunea poate fi formulată de moștenitorii săi în termen de cel mult un an de la data decesului.

Dacă acesta este pus sub interdicție judecătorească, acțiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de către instanța judecătorească.

Acțiunea în tăgăduirea paternității a cărui titular este copilul este imprescriptibilă.

În ipoteza reglementată de art. 427 alin. (2) Co civil, respectiv aceea în care copilul a decedat, dreptul la acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei, a moștenitorilor, se prescrie în termen de un an de la data decesului. Astfel se disting două ipoteze:

a. una în care acțiunea este pendinte pe rolul instanțelor, iar moștenitorii reclamantului decedat se bucură de beneficiul caracterului imprescriptibil al acțiunii și

b. a doua, în care moștenitorii copilului sunt cei care declanșează demersul judiciar în stabilirea paternității autorului lor, caz în care acțiunea este prescriptibilă în termen de un an de la data decesului.