Contestarea deciziei de pensionare. RIL admis

Prin Decizia nr. 41/2026, ÎCCJ a admissesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3280/86/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, iar în interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) şi art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, a stabilit că: ”În cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței nu sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii”.

Pe scurt, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 41/2026, a stabilit că, atunci când instanţa controlează o decizie a casei judeţene de pensii privind recalcularea pensiei, analiza judecătorului nu se limitează doar la motivele menţionate de casa de pensii în decizia emisă, ci poate verifica în mod complet legalitatea şi temeinicia acesteia în raport cu dispoziţiile Legii nr. 263/2010; dezlegarea este obligatorie pentru instanţe, potrivit prevederilor art. 521 alin. (3) Cod procedură civilă.

Astfel, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în instanță atunci când persoana consideră că drepturile i-au fost stabilite greșit, fie că este vorba despre erori de calcul, stagii de cotizare nevalorificate ori încadrarea într-o altă categorie de pensie decât cea solicitată. 

Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Dacă termenul este depășit, decizia rămâne definitivă.

Concret, litigiile privind deciziile de pensionare sunt soluționate, în primă instanță, de tribunale, iar cererea trebuie depusă la instanța în raza căreia reclamantul își are domiciliul sau sediul. Hotărârile tribunalelor pot fi atacate numai cu apel.

Litigiile privind drepturile de asigurări sociale sunt scutite de taxă de timbru.

Contestarea poate viza mai multe tipuri de probleme apărute la stabilirea pensiei. Printre cele mai frecvente situații se numără:

• stabilirea greșită a punctajului mediu anual sau a stagiului de cotizare;
• nevalorificarea unor perioade de muncă ori a unor stagii de cotizare;
• neinclu­derea unor sporuri permanente, a grupelor ori condițiilor speciale de muncă sau a altor venituri relevante;
• acordarea unui alt tip de pensie decât cel solicitat;
• diferențe între stagiul real de cotizare și cel reținut în decizia casei de pensii.

De aceea, înainte de formularea unei contestații, este important ca pensionarul să verifice dacă datele din decizia primită corespund documentelor depuse la dosar, cum sunt carnetul de muncă, adeverințele privind sporurile, condițiile de muncă sau alte acte care atestă perioade lucrate.

Legea pensiilor permite și recalcularea pensiei, la cerere, prin valorificarea unor venituri, stagii de cotizare sau documente care nu au fost luate în calcul inițial la stabilirea drepturilor de pensie.