Dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase
Soțul supraviețuitor nu face parte din nicio clasă de moștenitori legali, dar este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali, conform art. 971 alin. 1 Cod civil. Înseamnă că el nici nu este înlăturat de la moștenire, dar nici nu înlătură de la moștenire rudele defunctului, indiferent din ce clasă fac ele parte.
Codul civil, conform art. 972, acordă soțului supraviețuitor o cotă-parte din masa succesorală a cărei mărime variază în funcție de clasa sau subclasa de moștenitori cu care vine în concurs, astfel:
a) 1/4 din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor;
b) 1/3 din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, indiferent de numărul lor, cât şi cu colaterali privilegiaţi, indiferent de numărul lor, ai defunctului;
c) 1/2 din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, în ambele cazuri indiferent de numărul lor;
d) 3/4 din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului, în ambele cazuri indiferent de numărul lor;
e) în lipsa rudelor din cele patru clase sau dacă niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate să vină la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga masă succesorală lăsată de soțul decedat.
Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire împreună cu rudele defunctului (a-d), stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu întâietate față de stabilirea cotelor moștenitorilor cu care concurează.
În toate cazurile se ține seama, pentru stabilirea părții succesorale a soțului supraviețuitor, numai de rudele împreună cu care el vine în concurs, deci care moștenesc efectiv, adică nu sunt renunțători, nedemni sau dezmoșteniți (dacă, în acest din urmă caz, nu sunt moștenitori rezervatari).
Conform art. 970 Cod civil, „Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre de divorţ definitivă.”
Dacă în timpul procesului de divorț unul dintre soți decedează, instanța va lua act de încetarea căsătoriei și va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului. Cu toate acestea, când cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului și reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moștenitori, aceștia vor putea continua acțiunea, pe care instanța o va putea admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soțului pârât.