Reducțiunea liberalităților excesive: donații și legate. Efecte. Dreptul de opțiune

1. Efectele reducţiunii în cazul donaţiilor.

În cazul donaţiilor reducţiunea are ca efect desfiinţarea lor în măsura necesară întregirii rezervei. Reducțiunea este totală, când cotitatea disponibilă a fost epuizată prin donaţii cu dată anterioară, şi parţială, dacă şi în măsura în care donaţia se încadrează parţial în cotitatea disponibilă.

• având în vedere că reducţiunea are ca efect desfiinţarea donaţiei, moştenitorul rezervatar devine proprietar al bunului cu care se întregeşte rezerva şi, în această calitate, poate cere restituirea lui în natură.
• titlul donatarului se desfiinţează ca şi cum dreptul său a fost supus unei condiţii rezolutorii, îndeplinită odată cu solicitarea rezervei de persoanele îndreptăţite.
• întrucât actul încheiat de donatar este valabil şi opozabil moştenitorilor rezervatari, riscul insolvabilităţii donatarului va afecta rezerva lor.
• în calitate de proprietar al bunurilor donate, donatarul păstrează fructele părţii din bunul care depăşeşte cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptăţiţi au cerut reducţiunea

De la principiul întregirii rezervei în natură se admit următoarele excepţii, când reducţiunea se face prin echivalent (reducțiune în valoare):

• dacă, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, rezerva se va întregi prin echivalentul porţiunii ce depăşeşte cotitatea disponibilă;
• dacă donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.
• dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc.
• reducţiunea se face prin echivalent în cazul în care bunul donat a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului,
• dacă pieirea bunului donat este fortuită, indiferent de momentul pieirii, înainte sau după deschiderea moştenirii, moştenirea suportă riscul, căci pieirea s-ar fi produs şi dacă bunul ar fi rămas în patrimoniul defunctului; în măsura pieirii fortuite nu se ţine seama de valoarea bunului nici la stabilirea masei de calcul.
• în toate cazurile de reducţiune prin echivalent se vor lua în considerare regulile pe baza cărora se face evaluarea bunurilor donate şi pentru reunirea lor fictivă la masa de calcul.

2. Efectele reducţiunii în cazul legatelor.

În cazul legatelor, reducţiunea are ca efect ineficacitatea acestora în măsura necesară întregirii rezervei;. Reducțiunea este totală, atunci când cotitatea disponibilă a fost epuizată prin donaţiile făcute de cel care lasă moştenirea, sau parţială, prin reducerea legatelor proporţional cu valoarea lor, potrivit regulilor care guvernează ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive.

• dacă dezmoştenirea directă a unui moştenitor rezervatar este totală, dispoziţia testamentară respectivă este ineficace parţial, deoarece rezerva trebuie asigurată. În situația în care dezmoştenirea este doar parţială, adică vizează reducerea cotei pe care moştenitorul rezervatar ar fi primit-o ca moştenitor legal, fără însă a-i fi afectată rezerva, dispoziţia testamentară va fi valabilă.
• deoarece bunurile care formează obiectul dispoziţiilor testamentare se găsesc în patrimoniul succesoral, întregirea rezervei celor îndreptăţiţi se realizează, de regulă, în natură, iar în situaţia în care bunul ce formează obiectul legatului a fost deja predat legatarului (indiferent cu ce titlu) chiar de cel ce lasă moştenirea şi legatarul – mizând pe calitatea sa de proprietar al bunului – l-a înstrăinat unui terţ dobânditor de bună-credinţă, întregirea rezervei se va face prin echivalent.

Art. 1.098 Cod civil reglementează situația reducțiunii unor liberalităţi speciale, oferind o soluţie excepţională atât pentru moştenitorul rezervatar, cât şi pentru beneficiarul liberalităţii, respectiv: dreptul de opțiune.

Potrivit art. 1.098 Cod civil, „(1) Dacă donaţia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitaţie sau o rentă ori întreţinere viageră, moştenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum a fost stipulată, fie de a abandona proprietatea cotităţii disponibile în favoarea beneficiarului liberalităţii,fie de a solicita reducţiunea potrivit dreptului comun. (2) Dacă moştenitorii rezervatari nu se înţeleg asupra opţiunii, reducţiunea se va face potrivit dreptului comun”.

Deşi opţiunea îi aparţine numai moştenitorului rezervatar, soluţia prevăzută de lege este mulţumitoare şi pentru beneficiarul liberalităţii,deoarece:

• dacă se execută liberalitatea, el primeşte ceea ce a prevăzut autorul liberalităţii;
• dacă moştenitorul rezervatar abandonează în favoarea lui proprietatea cotităţii disponibile, înseamnă că el a obţinut întreg disponibilul, adică tot ceea ce putea să dobândească potrivit legii;

Întrucât exercitarea dreptului de opţiune înseamnă, în această ipoteză, exercitarea dreptului la reducţiunea liberalităţilor excesive, ea se poate realiza prin bună învoială în cadrul procedurii succesorale notariale sau printr-o tranzacţie, ori pe cale judecătorească.

Având în vedere principiul irevocabilităţii actelor juridice civile, atunci când moştenitorul rezervatar a făcut o anumită opţiune, acesta nu va mai putea să revină asupra opţiunii făcute, dacă ulterior constată că nu a făcut cea mai bună alegere.

Liberalităţile făcute de defunct sunt supuse reducţiunii dacă sunt excesive, aducând atingere rezervei moştenitorilor rezervatari.

Liberalitatea făcută unui moştenitor rezervatar nu este raportabilă, dacă este o donaţie scutită de raport făcută descendentului sau soţului supravieţuitor care vine la moştenire în concurs cu descendenţii; sau  când donaţia este făcută unor moştenitori rezervatari neobligaţi la raport potrivit legii (părinţi sau soţ supravieţuitor în concurs cu alţi moştenitori decât descendenţii); ori dacă liberalitatea este un legat.