Codul civil – despre moștenire: 1. împărțirea moștenirii între ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați

Noțiunea de ascendenți privilegiați; precizări privind tatăl din afara căsătoriei, părinții firești în cazul adopției și adoptatorul.

     Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați vin la moștenire dacă descendenții defunctului nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni.

     În lipsa moștenitorilor din clasa I a descendenților (lipsă fizică, sunt renunțători sau nedemni și nu pot fi reprezentați sau fiind exheredați culeg numai rezerva), sunt chemate de lege la moștenire rudele defunctului din clasa a II-a, adică ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați.

     Ascendenții privilegiați sunt părinții – tatăl și mama – defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei și din adopție.

     Părinții au chemarea la moștenirea copilului născut dintr-o căsătorie declarată nulă sau anulată și indiferent de faptul dacă au fost de bună-credință sau de rea-credință la încheierea căsătoriei. Astfel, art. 305 alin. 1 Cod civil, prevede: „Nulitatea căsătoriei nu are niciun efect în privinţa copiilor, care păstrează situaţia de copii din căsătorie.”

În relația dintre părinți și copii, nulitatea căsătoriei nu produce efecte retroactive. De aceea, art. 305 alin. 2 Cod civil prevede: „În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile dintre părinţi şi copii se aplică, prin asemănare, dispoziţiile privitoare la divorţ.”

Conform art. 500 Cod civil, „Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului şi nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere.”

În cazul adopției cu efecte depline, părinții firești ai celui adoptat, indiferent dacă sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, pierd orice vocație succesorală la moștenirea lăsată de cel adoptat, fiindcă încetează raporturile de rudenie dintre ei. Face excepție ipoteza în care unul dintre soți adoptă cu efecte depline copilul firesc sau adoptiv al celuilalt soț, caz în care raporturile de rudenie se mențin cu părintele firesc care este soțul adoptatorului și care deci păstrează vocația succesorală la moștenirea copilului (nu însă și celălalt părinte firesc).

În lumina dispozițiilor noului Cod civil cu privire la reproducerea umană asistată medical cu terț donator, au vocație la succesiunea defunctului rezultat prin reproducere umană, în calitate de ascendenți privilegiați, părinții care au consimțit în condițiile legii la această metodă. Această vocație nu subzistă în cazul terțului donator.

A. Împărțirea moștenirii numai între ascendenții privilegiați.

Conform art. 980 Cod Civil, dacă la moștenire sunt chemați numai ascendenți privilegiați ai defunctului (neexistând colaterali privilegiați și soț supraviețuitor), „moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor privilegiaţi se împarte între aceştia în mod egal,” în funcție de numărul lor, potrivit principiului egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire.

În cazul adopției cu efecte restrânse, adoptatorul sau adoptatorii vin la moștenire alături de părinții firești, deci moștenirea se va împărți în 2, 3 sau 4 părți, în funcție de numărul lor. Dacă numai unul dintre părinți (firești sau din adopție) trăiește la data deschiderii succesiunii, el va prelua întreaga moștenire.

Conform art. 978 Cod civil, dacă ascendenții privilegiați vin în concurs cu colateralii privilegiați, „moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi se împarte între aceştia în funcţie de numărul ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire, după cum urmează:

a) în cazul în care la moştenire vine un singur părinte (indiferent dacă este firesc sau adoptator), acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege trei sferturi;

b) în cazul în care la moştenire vin 2 părinţi, aceştia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate.”

Întrucât în cazul adopției cu efecte restrânse părinții firești vin la moștenire alături de adoptatori, concursul dintre ei va afecta nu cota colateralilor privilegiați, ci cotele lor succesorale, respectiv partea de 1/2 a părinților va fi împărțită între ei, astfel încât vor lua, în mode egal, o cotă de 1/4, 1/6 sau 1/8, după caz.

Dacă, alături de clasa a II-a de moștenitori, este chemat la moștenire și soțul supraviețuitor al defunctului, mai întâi se stabilește cota ce se cuvine acestuia și restul se împarte între moștenitorii din clasa a II-a, conform art. 977 Cod civil, astfel:

            – dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită soțului supraviețuitor este de 1/3 din moștenire, iar partea cuvenită clasei a doua este de 2/3 din moştenire;

            – dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită soțului supraviețuitor este de 1/2 din moștenire, iar partea cuvenită ascendenților privilegiați, indiferent de numărul lor, este de 1/2 din moştenire.