Codul civil – despre moștenire: 2. împărțirea moștenirii între ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați

Noțiunea de colaterali privilegiați

Din clasa a II-a de moștenitori legali fac parte, alături de ascendenții privilegiați, și colateralii privilegiați, respectiv frații și surorile defunctului și descendenții acestora până la gradul al IV-lea inclusiv.

Frații și surorile defunctului și descendenții acestora pot fi din căsătorie (aceeași căsătorie sau căsătorii deosebite), din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline.

În cazul adopției cu efecte restrânse, adoptatul și descendenții lui nu au devenit rude cu rudele adoptatorului, prin urmare nici cu descendenții lui.

În cazul adopției cu efecte restrânse, colateralii privilegiați ai adoptatului se recrutează din rudele (frații și surorile) sale firești. Cel adoptat cu efecte restrânse nu are, în calitate de frate sau soră, vocație la moștenirea copiilor firești și copiilor din adopția cu efecte depline ai adoptatorului, dar nici aceștia nu au vocație la moștenirea lăsată de el.

Împărțirea moștenirii numai între colateralii privilegiați

a. colateralii privilegiați ai defunctului sunt chemați la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie: frații și surorile (rude de gradul al II-lea) îi înlătură de la moștenire pe nepoții de frate/soră (rude de gradul al III-lea) și pe strănepoții de frate/soră (rude de gradul al IV-lea); nepoții de frate/soră îi înlătură de la moștenire pe strănepoții de frate/soră.

b. moștenirea sau partea de moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte, între frații și surorile defunctului, în mod egal, adică pe capete, potrivit principiului egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire.

c. în mod egal, adică pe capete, se împarte moștenirea și între descendenții din frați sau surori dacă ei vin la moștenire în nume propriu.

d. dacă descendenții din frați sau surori vin la moștenire prin reprezentare succesorală, chiar dacă sunt de grad egal, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine, se împarte între ei pe tulpină. 

e. dacă din clasa a II-a fac parte doar colaterali privilegiați și au fost dezmoșteniți în tot, aceștia vor fi înlăturați de la moștenire (nefiind moștenitori rezervatari), urmând ca întreaga moștenire să revină clasei subsecvente (clasa a III-a sau a IV-a, după caz).

f. dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs numai cu colateralii privilegiați, partea cuvenită soțului supraviețuitor este de 1/2 din moștenire, iar partea cuvenită colateralilor privilegiați, indiferent de numărul lor, este de 1/2 din moștenire, ce se împarte în mod egal între aceștia.

Împărțirea pe linii este o modalitate specială de împărțire a moștenirii care se aplică în acele cazuri în care, în calitate de colaterali privilegiați, sunt chemați la moștenire frați și surori ai defunctului care nu sunt din aceeași părinți.

Aceștia pot fi:

            – frați buni, adică frați cu defunctul și după tată și după mamă, indiferent dacă sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută de ambii părinți, soți;

            – frați consangvini, adică frați cu defunctul numai după tată, indiferent dacă sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută numai de către tată;

            – frați uterini, adică frați cu defunctul numai după mamă, indiferent dacă sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline făcută numai de către mamă.

Dacă la moștenire sunt chemați frați și surori din categorii diferite, atunci moștenirea sau partea din moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte în două părți egale, corespunzătoare celor două linii : maternă și paternă. Frații buni, fiind frați cu defunctul pe ambele linii, vor lua cota-parte corespunzătoare din ambele jumătăți.

Împărțirea pe linii se aplică și descendenților din frați sau surori până la gradul al IV-lea inclusiv, indiferent daă ei vin la moștenire în nume propriu sau prin reprezentare.