Curtea Constituțională a României a decis recent că atât prevederea care stabilește amenzile din ordonanța privind starea de urgență, cât și modificările aduse de Guvern recent, sunt neconstituționale

Astfel, menzile care s-au aplicat în această perioadă pot fi contestate pe acest motiv începând de miercuri, 13.05.2020, aceasta fiind ziua în care decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, având numărul 152/2020. Ce care au primit amenzi în starea de urgență le pot contesta deja în instanță pentru a fi anulate în baza prevederilor criticate de CCR.

În decizia dată pe 6 mai, CCR a reținut următoarele:

„A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale.

(…)

A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanțeide urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său„.

Articolul 28 din OUG 1/1999 stabilește sancțiunile pentru cei care nu respectă măsurile stabilite pe perioada stării de urgență și prevederile ordonanțelor militare. Cât despre OUG 34, aceasta a fost dată de Guvern pentru a crește amenzile stabilite prin articolul 28 din ordonanța din 1999 și pentru a aduce alte modificări regimului sancționatoriu.

Practic, Curtea a invalidat astfel întregul regim de sancționare contravențională care s-a aplicat în această perioadă celor care nu au respectat măsurile impuse pe perioada stării de urgență – în principal, amenzi. Un motiv semnificativ pentru care Curtea a considerat neconstituționalitatea articolului 28 din OUG 1/1999 este lipsa clarității, previzibilității și preciziei acelor dispoziții legale.

Cât despre OUG 34, CCR a reținut că „a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituție, întrucât prin conținutul său normativ a vizat restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă și protecție socială, dreptul la informare, libertatea economică)„.