Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, a fost promulgată
Amendamentul adus Legii dării în plată aduce o schimbare majoră şi benefică acestei legi, clarificând domeniul de aplicare a acesteia.
Priincipala modificare a legii adusă prin amendamentul respectiv este introducerea unor criterii clare de impreviziune contractuală, eliminându-se astfel diferitele interpretări regăsite în practica instanţelor judecătoreşti până la această dată. Astfel, pentru debitorii cu credite în CHF (franci elvețieni) sau USD (dolari americani), modificarea prevede un grad de apreciere de 52,6%, procent care îi califică în mod clar pentru a accesa actul normativ.
(Impreviziunea în contracte este o instituţie nou introdusă prin Codul Civil (articolul 1271): textul din Noul Cod Civil consacră o regulă şi o excepţie în domeniul executării contractului atunci când împrejurările pe care părţile le-au luat în considerare la încheierea contractului s-au modificat şi contractul a dobândit valenţa de sarcină excesivă pentru una dintre părţi. Este o situaţie în care instanţa de judecată intervine în contract)
O a doua schimbare majoră este aceea că, în final, legea specifică foarte clar prioritatea soluţiei reechilibrării contractului versus soluţia dării în plată, punându-se accent pe continuarea contractului şi nu pe încetarea acestuia. Cei cu credite în scadenţă care, de frica de a rămâne fără locuinţă, nu au accesat până la această dată prevederile legii, pot, în baza acestei modificări a legii, transmite o notificare de dare în plată ce nu echivalează cu predarea automată a locuinţei. Acest lucru înseamnă că, accesând legea în noua sa formă, debitorii vor putea spera în sfârşit, cu şanse foarte mari, la o reechilibrare a contractului.
Cei executaţi silit sunt cuprinşi de asemenea în noua modificare, cu un articol extrem de clar care îi include fără dubiu în categoria celor care pot beneficia de prevederile legii prin stingerea datoriei reziduale.
O altă chestiune de care vor profita cu siguranţă beneficiarii legii este aceea că, de această dată, creditorul este cel care trebuie să dovedească neîndeplinirea condiţiilor legii, şi nu debitorul, limitând astfel posibilitatea unei contestări standard a notificării debitorului, în orice condiţii, aşa cum s-a procedat până acum.