Grănițuirea. Acțiunea în grănițuire

Acțiunea în grăniţuire reprezintă acea acţiune prin care se urmăreşte determinarea, prin obținerea unei hotărâri judecătorești, a limitelor dintre două proprietăţi vecine.

Astfel, conform prevederilor art. 560 Cod civil, ”Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”

Prin această acțiune se stabilesc semnele de hotar, respectiv suprafețele deținute de fiecare vecin pe proprietatea sa.

Este o acţiune reală, petitorie, imobiliară, declarativă de drepturi şi imprescriptibilă, deoarece are ca scop delimitarea proprietăţilor învecinate. Cu toate acestea, granițuirea nu impune reclamantului să-şi dovedească dreptul său de proprietate cu privire la porţiunile de teren asupra cărora cere a se stabili hotarul.

Această acțiune poate fi exercitată de titularul dreptului de proprietate asupra fondului, precum şi de orice persoană care are un drept real asupra acestuia, cum ar fi superficiarul, uzufructuarul sau titularul dreptului real de folosinţă asupra terenurilor proprietate de stat, care pretinde delimitarea fondului său de cel învecinat, dar nu poate fi promovată de către chiriaș sau arendaș.

Acțiunea în grănițuire poate fi introdusă și împotriva chiriașului sau arendașului, dar cu introducerea în cauză și a proprietarului fondului deținut de acesta. 

Cu alte cuvinte, cel ce solicita grănițuirea trebuie să-şi justifice proprietatea numai prin prezumţia legală de posesiune.

Acțiunea în grănițuire are caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi. Pe cale de consecință, trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe în acțiunea în grănițuire are ca premisă verificarea identității hotarului actual (determinat prin semnele exterioare, în măsura în care există) cu cel primordial și nu are ca finalitate decât restabilirea, daca este cazul, a situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate.

Grănițuirea ca atare nu trebuie confundată cu acțiunea în grănițuire.

Grănițuirea reprezintă operațiunea de delimitare prin semne exterioare a două proprietăți vecine, ce aparțin unor titulari diferiți. Dacă între aceștia nu există conflict, grănițuirea este o simplă operațiune materială care se realizează prin acordul părților. În caz de conflict însă, prin acțiunea în grănițuire se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul dreptului de proprietate.

Grănițuirea este o acțiune imobiliară deoarece prin ea se delimitează două fonduri. Caracterul imprescriptibil al acestei acțiuni rezultă din faptul că ea este un atribut al dreptului de proprietate imobiliară, imprescriptibil si perpetuu. Exercitarea acestui drept constituie o facultate ce nu se stinge prin neuz.

Acțiunea în grănițuire este acea acțiune în instanță prin care reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate.

Astfel cum am menționat mai sus, acțiunea în grănițuire este o acțiune petitorie, imobiliară și imprescriptibilă și se situează la limita dintre acțiunile petitorii și cele posesorii, întrucât această acțiune nu pune în discuție existența a însuși dreptului real, în general, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin ea nu se apără posesia, ca în cazul strămutării de hotare.

Dreptul la acțiunea în grănițuire semnifică posibilitatea pentru proprietar sau pentru orice altă persoană ce este titularul unui drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, printr-o asemenea acțiune în justiție, restabilirea hotarului ce separă fondurile învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile.

În cazul unei astfel de acțiuni, judecătorul nu se pronunță asupra întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, în partea din litigiu al cărei contur este fixat decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile.

Acțiunea în grănițuire este inadmisibilă între coproprietari cu privire la fondul ce formează obiectul coproprietății (aceștia având posibilitatea acțiunii în ieșire din indiviziune), deoarece acțiunea în grănițuire are ca finalitate delimitarea unor proprietăți exclusiv limitrofe (vecine).

Trasarea limitelor dintre cele două fonduri are autoritate de lucru judecat între părțile care au participat la proces. O nouă acțiune poate fi introdusă numai dacă limitele dintre cele două fonduri au dispărut.

Share your thoughts