Incapacități de a dispune și a primi prin intermediul contractului de donație

1. Capacitatea de a dispune sau a primi liberalități

            Potrivit art. 987 alin. 1 Cod civil, „Orice persoană poate face și primi liberalități, cu respectarea regulilor privind capacitatea.” Rezultă deci că, la fel ca și în cazul altor contracte, în materia contractului de donație capacitatea este regula, iar incapacitatea excepția.

            Potrivit art. 987 alin. 2 și 3 Cod civil, „Condiţia capacităţii de a dispune prin liberalităţi trebuie îndeplinită la data la care dispunătorul îşi exprimă consimţământul. Condiţia capacităţii de a primi o donaţie trebuie îndeplinită la data la care donatarul acceptă donaţia.”

            În principiu, orice persoană poate să doneze sau să primească donații, cu excepția anumitor incapacități, expres prevăzute de lege.

            2. Incapacități de a dispune

            Deoarece gratificarea unei persoane prin intermediul donațiilor reprezintă o scădere valorică  a patrimoniului dispunătorului și, totodată, o devalorizare permanentă a respectivului patrimoniu, donațiile fiind irevocabile, legiuitorul impune reguli restrictive în ceea ce privește posibilitatea încheierii unui astfel de contract.

a. Potrivit art. 988 alin. 1 Cod civil, „Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (minorii și interzișii judecătorești), nu poate dispune de bunurile sale prin liberalităţi (nici personal cu încuviințarea ocrotitorului legal și nici prin reprezentanții lor legali), cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.”

În practică se recunoaște validitatea unor donații efectuate sub forma unor daruri obișnuite (cu ocazia unor aniversări), dacă sunt potrivite cu posibilitățile celui care le dăruiește.

b. Conform art. 988 alin. 2 Cod civil, „Sub sancţiunea nulităţii relative, nici chiar după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, persoana nu poate dispune prin liberalităţi în folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al său, înainte ca acesta să fi primit de la instanţa de tutelă descărcare pentru gestiunea sa. Se exceptează situaţia în care reprezentantul ori, după caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunătorului.”

c. Incapacitatea de a dispune a persoanelor insolvabile. Astfel, potrivit art. 12 alin. 2 Cod civil, ”Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit dacă este insolvabil,” indiferent dacă sunt persoane fizice sau persoane juridice. Nesocotirea acestei interdicții de a dona se sancționează cu nulitatea absolută, datorită prezumției de fraudă care care afectează orice act cu titlu gratuit făcut de o persoană insolvabilă.

            3. Incapacități de a primi

            Conform art. 990 alin. 1 Cod civil, „Sunt anulabile liberalităţile făcute medicilor, farmaciştilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului.”

            Incapacitatea se întemeiază pe o prezumție absolută de captație și sugestie, astfel încât nu este admisă proba contrară.

            Se are în vedere numai ipoteza asistenței medicale cu caracter repetat, de continuitate, acordată bolnavului în cursul bolii din care moare.

            Potrivit art. 990 alin. 2 Cod civil, „Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):

a) liberalităţile făcute soţului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor privilegiaţi;

b) liberalităţile făcute altor rude până la al patrulea grad inclusiv, dacă, la data liberalităţii, dispunătorul nu are soţ şi nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiaţi.”

Potrivit art. 990 alin. 3 Cod civil, aceleași incapacități sunt aplicabile şi în privinţa preoţilor sau a altor persoane care acordau asistenţă religioasă în timpul bolii care este cauză a decesului.

Sancțiunea aplicabilă în cazul acestor incapacități este nulitatea relativă a actului juridic.

Conform art. 990 alin. 4 Cod civil, „Dacă dispunătorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare curge de la data la care moştenitorii au luat cunoştinţă de existenţa liberalităţii.”

În cazul în care dispunătorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar acţiunea în anularea donaţiei poate fi introdusă în termen de 3 ani de la data la care dispunătorul s-a restabilit.

Sancțiunea nulității relative se aplică și liberalităților deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau făcute unei persoane interpuse, fiind prezumate până la proba contrară ca fiind persoane interpuse: ascendenții, descendenții și soțul persoanei incapabile de a primi liberalități, precum și ascendenții și descendenții soțului acelei persoane.

Conform art. 44 alin. 2 din Constituție, „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.”

            Sancțiunea nerespectării acestei interdicții, fiind vorba despre o interdicție de ordine publică, este nulitatea absolută a actului de dobândire.