Tutela specială (punerea sub interdicție), curatela specială sau consilierea judiciară
Ca urmare a unor evenimente tragice intervenite în viața unei persoane, aceasta, conform legislației române, poate beneficia de tutela specială dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și după caz permanentă, în acest caz fiind necesar ca aceasta să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților sale.
Este vorba, așadar, de persoane care nu mai au discernământ si care suferă de afecțiuni precum demență, Alzheimer, schizofrenie, retard mintal server, etc.
Dacă deteriorarea facultăților mintale este doar parțială, atunci asupra persoanei respective nu se va putea institui măsura de tutela specială (care implică deteriorarea totală a facultăților mintale), ci o alta formă de ocrotire, mai precis consilierea judiciară.
În schimb, dacă persoana în cauza este capabilă, dar din cauza unei boli sau a unei infirmități fizice nu poate să-și administreze bunurile sau să-și apere interesele în mod corespunzător, atunci aceasta persoană va putea fi ocrotită prin instituirea curatelei.
Astfel, tutela specială reprezintă o măsură de ocrotire a unei persoane aflată într-o situație specială.
De măsura tutelei speciale pot beneficia majorii sau minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă și care nu se pot îngriji singuri de interesele lor din cauza deteriorării facultăților mintale (permanente și totale), stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care au nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței.
Astfel, art. 164 alin. (1) Cod civil prevede că: ”Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăţilor mintale, temporare sau permanente, parţiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale şi psihosociale, şi care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinţei sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacităţii sale civile, în condiţii de egalitate cu celelalte persoane”, iar conform prevederilor art. 164 alin. (4) Cod civil, ”O persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăţilor sale mintale este totală şi, după caz, permanentă şi este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor şi libertăţilor ei”.
Cererea de instituire a tutelei speciale, a consilierii judiciare sau a instituirii curatelei, se adresează judecătoriei de la domiciliul persoanei a cărei ocrotire se solicită.
După introducerea cererii – în cazul în care obiectul acesteia îl reprezintă instituirea tutelei speciale, dacă din ansamblul probator va reieși că facultățile mintale ale persoanei a cărei ocrotire se solicită sunt afectate doar parțial, instanța va institui măsura consilierii judiciare, instanța de judecată nefiind ținută de măsura de ocrotire solicitată de parte (tutelă specială sau consiliere judiciară).
În cuprinsul acțiunii introductive trebuie arătate faptele din care rezultă deteriorarea facultăților mintale, precum și dovezile propuse în acest sens (exemple de probe: bilete de ieșire din spitalul de psihiatrie, certificat încadrare în gradul de handicap, adeverințe medicale, rapoarte medicale, etc).
Acțiunea trebuie să cuprindă și informații cu privire la situația familială, socială și patrimonială, precum și informații privind gradul de autonomie a persoanei a cărei ocrotire se solicită.
De îndată ce acțiunea este înregistrată la judecătoria competentă, se va dispune comunicarea acesteia atât către persoana asupra căreia se solicită instituirea măsurii de ocrotire, cât și Parchetului de pe lângă judecătoria respectivă.
Astfel, procurorul va dispune efectuarea unui raport de anchetă socială de către autoritatea tutelară, precum și o evaluare medicală și una psihologică, acte care sunt neapărat necesare la dosarul cauzei și din care va rezulta starea de sănătate în care se găsește persoana a cărei ocrotire se solicită.
Raportul de evaluare medicală și cel de evaluare psihologică se pot face atât în sistemul public de sănătate, cât și în sistem privat, eventualele costuri fiind suportate de petent.
Aceste rapoarte medicale trebuie să cuprindă referiri cu privire la natura și gradul de severitate al afecțiunii psihice și la evoluția previzibilă a acesteia, la amploarea nevoilor persoanei în cauză, precum și mențiuni privind necesitatea și oportunitatea instituirii unei măsuri de ocrotire.
Obiectivele evaluării medicale a persoanelor cu dizabilități intelectuale în contextul dispunerii măsurii de ocrotire a tutelei speciale și care vor fi stabilite de către instanța de judecată, sunt:
· stabilirea abilității persoanei evaluate de a lua decizii informate, atât simple, cât și complexe;
· aprecierea gradului de autonomie şi capacitatea sa de a se îngriji;
· estimarea nevoii de sprijin în luarea deciziei, exprimarea voinței, precum şi la încheierea actelor juridice;
· stabilirea elementelor prognostice privind nevoia de monitorizare medicală, necesitatea asistenței juridice, psihologice sau de altă natură.
După întocmirea raportului medical și a celui psihologic, precum și după efectuarea anchetei sociale, se fixează termenul de judecată pentru soluționarea cererii.
Persoana a cărei ocrotire se solicită este citată de către instanță. Dacă persoana a cărei ocrotire se cere nu și-a ales un avocat pe parcursul procesului, instanța va lua măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
Pe întreaga durată a procesului, persoana a cărei ocrotire se solicită va fi informată în modalități adaptate stării acesteia, despre desfășurarea procedurii judiciare, precum și despre luarea oricărei măsuri cu privire la persoana sau bunurile sale.
În aceste tipuri de procese, judecătorul este obligat să asculte persoana a cărei ocrotire se solicită și să-i pună întrebări pentru a constata necesitatea și oportunitatea instituirii unei astfel de măsuri de ocrotire, precum și pentru a afla opinia persoanei în cauză cu privire la măsura de ocrotire solicitată și la persoana tutorelui.
Dacă este în interesul persoanei a cărei ocrotire se solicită, aceasta poate fi ascultată fie la locuința sa, fie în locul unde îngrijită sau în alt loc apreciat de instanță ca fiind potrivit.
Instanta va numi în calitatea de tutore, dacă nu se opun motive întemeiate, soțul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten sau o persoană care locuiește cu cel ocrotit dacă aceasta din urmă are legături strânse și stabile cu ocrotitul, în stare să îndeplinească această sarcină, ținând seama, după caz, de legăturile de afecțiune, de relațiile personale, de condițiile materiale, de garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie numit tutore, precum și de apropierea domiciliilor sau reședințelor.
Astfel, conform prevederilor art. 165 Cod civil, ”Instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale poate fi cerută de cel care necesită ocrotire, de soţul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuieşte cu el, precum şi de celelalte persoane, organe, instituţii sau autorităţi prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător,” iar conform prevederilor art. 170 alin. (2) Cod civil, ”În lipsa unui tutore desemnat, instanţa de tutelă numeşte cu prioritate în această calitate, dacă nu se opun motive întemeiate, soţul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten sau o persoană care locuieşte cu cel ocrotit dacă aceasta din urmă are legături strânse şi stabile cu ocrotitul, în stare să îndeplinească această sarcină, ţinând seama, după caz, de legăturile de afecţiune, de relaţiile personale, de condiţiile materiale, de garanţiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie numit tutore, precum şi de apropierea domiciliilor sau reşedinţelor.”
Totodată, la numirea tutorelui, instanța va lua în considerare preferințele exprimate de cel ocrotit, relațiile sale obișnuite, interesul manifestat cu privire la persoana sa, dar și eventualele recomandări formulate de persoanele apropiate acestuia, precum și lipsa intereselor contrare cu persoana ocrotită.
IMPORTANT! Pentru diverse acte de dispoziție precum operațiuni de vânzare, schimb, tranzacții, ieșiri din indiviziune, dezbatere succesiune, acceptare moștenire, etc., tutorele are nevoie de o autorizare specială din partea instanței de tutelă, ceea ce va determina promovarea unui proces distinct.
După rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanța a numit o persoană în calitate de tutore special pentru persoana ocrotită, acesta (tutorele) este dator să prezinte anual instanței o dare de seamă despre modul cum s-a îngrijit de persoana ocrotită, precum și despre administrarea bunurilor acestuia.
Această dare de seamă se prezintă instanței în termen de 30 de zile de la sfârșitul anului calendaristic.
Instanța de tutelă va verifica socotelile tutorelui privitoare la veniturile ocrotitului și la cheltuielile făcute cu întreținerea acestuia și cu administrarea bunurilor sale și dacă sunt corect întocmite și corespund realității, va da descărcare tutorelui.
Instituirea tutelei speciale este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăși 5 ani. Cu toate acestea, în cazul în care deteriorarea facultăților mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanța poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate să depășească 15 ani, conform prevederilor art. 168 alin. (3) Cod civil.
Prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurii de ocrotire se face în aceleași condiții ca și în cazul instituirii măsurii, respectiv trebuie întocmite evaluările medicale și psihologice, precum și raportul de anchetă socială.
În cazul prelungirii măsurii pentru o durată mai mare de 5 ani, acțiunea va putea fi admisă și fără ascultarea persoanei ocrotite, dacă în raportul medical se menționează că ascultarea sa este de natură să aducă atingere stării ei de sănătate sau aceasta nu este în măsură să-și exprime voința.
